luni, 28 februarie 2011

E timpul confesiuni...

Este momentul.
Scriu aici ca sa imi ating scopul , vreau sa creez o lume in care sa impun doar eu reguli , sa fiu singurul personaj
inafara personajelor fictive , pentru ca nu indrasnesc sa dau nume , nu ar fi corect. Nici fata de mine nici fata de ei.

Spuneam mereu ca lumea ma cunoaste , dar nu , sunt putin cei care ma stiu , care ma apreciaza , si care tin la mine .Intodeauna eram diferita prin felul meu de a fi, si acum spun in gandul meu ca am destul curaj sa scriu aici.
Dar asta vreau , asta imi doresc!

Acum cativa ani , incepeam sa cred ca voi reusi sa imi indeplinesc visele.
Si uite , stau acum pe scaunul pe care statea si el , si scriu , e una din pasiunile mele poate cea mai importanta.
Nimeni nu a stiut pana acum .. Ha , si de multe altele , in fine .
Confesiunea mea inca ramane ascunsa, pentru ca aceasta ramane totusi o introducere.
Confesiune:
Gandul meu din acest moment este acela de a valorifica fiecare moment din viata.
Sa privesc "greseala" ca o lectie. Si sa las o parte din trecut in spate.
Hai sa lasam totul deoparte pentru ca fiecare detaliu , cat de mic e ma da de gol, si apoi nu vreau sa fac o mica scena de teatru aici .
Acum totusi trag cortina . Confesiunea ascunsa tocmai s-a terminat. Iar voi aplaudati

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu